Biografie Parintele Iosif Trifa

Repere biografice

Preotul Iosif Trifa s-a nascut la 3 martie 1888 in comuna Certege, judetul (pe atunci) Turda, ca cel de-al patrulea – din cei sase – fiu al familiei Dumitru si Ana Trifa. Pe linia descendentei paterne, bunicul lui Iosif Trifa a fost unul din centurionii si oamenii de incredere ai lui Avram Iancu. Intre 1895 – 1889 Iosif Trifa urmeaza scoala primara in satul natal, apoi cursurile gimnaziale in Brad si Beius. In 1907 se inscrie la Academia Teologica din Sibiu. In 1910, prin "Decret invatatoresc", obtine titlul de invatator la Scoala Poporala din comuna Vidra de Sus, protopopiatul Campeni (invatamantul romanesc din Ardeal fiind confesional, preotii, in cele mai multe sate, erau si invatatori). In acelasi an obtine si "Atestatul de Cualificatiune" pentru misiunea de preot.
In anul scolar 1910 – 1911 isi incepe activitatea ca invatator in Vidra de Sus. Aici o cunoaste pe Iuliana Iancu, nepoata dinspre frate a lui Avram Iancu. Se casatoresc in toamna anului 1912, Iosif Trifa fiind hirotonit preot, in acelasi an, pe seama parohiei Vidra de Sus.
Incepe o intensa colaborare in presa vremii. Publica numeroase articole (cu precadere, materiale de opinie si atitudine, focalizate pe factualitatea imediata a vietii "motilor" intre care traieste), in diverse cotidiene, periodice, indreptandu-si atentia spre "durerile" celuilalt, ale aproapelui contemporan. De altfel, principalele articole din aceasta perioada (in speta, cele de analiza, atitudine, dar si fapt divers, pamflet etc.) se vor organiza in conturarea rubricii "Din durerile motilor". Rubrica longeviva gazduita, de regula, de "Dacia Traiana" din Sibiu. Dintre publicatiile la care colaboreaza, acum, amintim: "Telegraful Roman", "Revista Teologica", "Foaia Poporului" – Sibiu, "Renasterea Romana" si "Tara Noastra" – Cluj, "Tribuna" – Arad, "Romanul" – Iasi, "Libertatea" si "Foaia Interesanta" – Orastie, "Foaia Diecezana" – Caransebes, "Solidaritatea", "Conservatorul", "Viata nationala", "Epoca" – Bucuresti.
E si momentul in care, pentru ajutorarea si propasirea (inclusiv sociala) a "indureratilor moti", infiinteaza banca populara "Vidreana".
In 1912 i se naste primul copil, pe care il va pierde, in anul urmator. Aceeasi soarta o vor avea inca doi copii – din cei patru – ai familiei Trifa. In 1918, in urma epidemiei de gripa spaniola, moare si Iuliana, sotia, ramanand doar cu Tit, singurul fiu, in varsta de trei ani.
In 1920 ii apare, la Arad, prima carte de meditatii – Spre Canaan, in care detectam atitudinea sa ferma impotriva "bolsevicismului", perceput ca o primejdie uriasa ce sta sa se abata asupra lumii.
Este chemat, in anul urmator, de catre Ioan Lupas, celebrul profesor de istorie al Academiei Romane, pentru a ocupa un post administrativ la Universitatea din Cluj. Totodata, Mitropolitul Nicolae Balan al Ardealului (fostul sau profesor de la Academia andreiana) il invita, printr-o scrisoare, la Sibiu, pentru a-i incredinta conceperea si elaborarea unei publicatii religioase poporale. Alege Sibiul. La jumatatea anului 1921 ajunge in cetatea lui Hermann. Este numit duhovnic al Academiei Teologice.
La 1 ianuarie 1922 apare saptamanalul "Lumina Satelor", avandu-l ca "redactor responsabil" pe preotul Iosif Trifa.
Inca de la primul numar, foaia pentru popor isi preciza politica editoriala in termeni categorici si precisi: "Pornim la drum si vom ramanea statornic cu mana sloboda si gura neingradita. Mana sloboda a dezveli ranele oriunde le-am simti, pentru a turna untul de lemn al vindecarii si gura neingradita pentru a spune adevarul pe fata si a-i zice raului pe nume, oriunde l-am descoperi." (Preot Iosif Trifa – Ravasul politic, in "Lumina Satelor", nr. 1 / 1922, p. 2)
Tot acum, odata cu aparitia foii, Mitropolitul Nicolae Balan impartaseste arhiereasca-i binecuvantare lucrului de la "Lumina...": "Luandu-si lumina din lumina lui Hristos, Care lumineaza tuturor, ea va turna in sufletele celor ce o vor citi cu luare aminte invataturile credintei celei mantuitoare, povetele dragostei fara de care nici un lucru trainic nu se poate salaslui intre oameni, si nadejdea in tot binele pe care, prin munca si silintele noastre, suntem datori sa-l coboram in alcatuirile vietii dintre noi.
Sfaturile si indrumarile acestei gazete se vor potrivi cu trebuintele zilelor noastre, ca sa fie spre intarirea bunelor moravuri, spre povatuire catre implinirea dorintelor cetatenesti, spre buna chivernisire a gospodariei nationale, spre cumpat si crutare in toate, spre calauzirea tineretului, spre pacea si buna intelegere intre toti fiii neamului nostru romanesc.
Ea va fi scrisa cu dragoste pentru popor, de luminarea si binele lui si cu aceiasi dragoste asteapta sa fie primita si citita." (Mitropolitul Nicolae Balan – Binecuvantare arhiereasca, in "Lumina Satelor", nr. 1 / 1922, p. 1)
In 1923 apare Miscarea spirituala "Oastea Domnului", initiata de preotul Iosif Trifa in urma unei Chemari la o viata noua in Hristos, publicata in primul numar al "Luminii Satelor" pe anul 1923. Organizatia ajunge, in cativa ani, sa atinga cifre impresionante de membri, angajati activ in lupta impotriva sudalmei si alcoolismului (principalele fronturi de lupta ale Miscarii). In 1938, dupa marturiile contemporane, organizatia are 300.000 de membri, in tara si dincolo de hotarele ei.
Referitor la alegerea si chemarea Parintelui Iosif la Sibiu pentru inalta misiune de a fi gazetarul indrumator al maselor poporale, Mitropolitul Nicolae Balan avea sa declare, intr-o sedinta a Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei de la Alba-Iulia si Sibiu, tinuta la 19 mai 1930: "…Multa vreme am cautat intre preotii nostri un om care sa ma inteleaga. Ma felicit si multumesc lui Dumnezeu ca am gasit in parintele Iosif Trifa omul de nadejde care mi-a inteles intentiile si pe care-l socotesc unul din cei mai vrednici colaboratori ai mei. Ii multumesc din acest loc pentru actiunea lui misionara pe care o dezvolta la «Lumina Satelor» si in «Oastea Domnului», cu toata priceperea si cu toata harnicia. Miscarea e bine initiata si bine condusa" (text reprodus dupa Biserica si scoala, nr. 29 / 13 iulie 1930, p. 3). Iar, intr-un Congres al "Oastei Domnului", care a avut loc la Sibiu, in Duminica Rusaliilor anului 1932, acelasi I. P. S. Nicolae al Ardealului nuanta: "Era dupa Razboi. Dumnezeu m-a chemat la scaunul Mitropoliei ardelene. M-am rugat sa-mi impartaseasca darul Sau ca sa renasc la o viata noua pe fiii neamului nostru. Atunci am luat hotararea de a infiinta aici o gazeta care sa duca cuvintele Scripturii si sa le imprastie pe intreg cuprinsul acestei tari. Sub inspiratia lui Dumnezeu, gandul meu s-a oprit la un smerit preot din muntii Apuseni care, pe vremuri, cand eram profesor, fusese elevul meu la seminar. Am trimis vorba preotului Iosif din Vidra. A venit. Si am pornit la lucru si parintele Iosif, vazand cum creste opera, crestea si dansul sufleteste. Oastea Domnului e un curent de trezire in albia vietii noastre".
Pana in 1938, preotul Iosif Trifa publica aproape 40 titluri de carte de factura religioasa (originale si prelucrari), tiparite intr-un tiraj de peste un milion de exemplare. De asemenea, tipareste peste 300.000 de exemplare de calendar – carte (aferente fiecarui an) si mii de Biblii ortodoxe, rezervate, in special, publicului tinta al foii, adica satenilor. Multi dintre acestia invata sa citeasca de pe textele puse la indemana de publicatia si tipariturile sibiene. Saptamanalul "Lumina Satelor" si, din 1930, suplimentul acestuia – "Oastea Domnului" – cunosc tiraje uimitoare, de ordinul zecilor de mii de exemplare, insumand, in preajma anului 1935, 15 milioane de exemplare vandute.
Amploarea "fenomenului Iosif Trifa" (cum a fost denumit in epoca) starneste invidii si ura din partea multor confrati de slujire, ale caror intrigi atrag, in cele din urma, caterisirea (in 1935) preotului Iosif Trifa.
I se interzice publicarea saptamanalelor "Lumina Satelor" si "Oastea Domnului". Preia, in 1935, revista "Ostasul Domnului" de la Bucuresti. Scoate, in acelasi an, o noua revista – "Iisus Biruitorul", suspendata dupa chiar primul numar. "Iisus Biruitorul" va reaparea, apoi, cu intermitente, pana la inceputul anului 1937, cand va fi suspendata definitiv.
Dupa trei luni apare, la Fagaras, "Ecoul". Printr-un "ordin de la Bucuresti" isi inceteaza, la scurt timp, si aceasta publicatie, aparitia. Ii urmeaza gazeta "Alarma" (Fagaras), al carei tiraj este confiscat inainte de aparitie. "Glasul Dreptatii" – Sibiu (sfarsitul anului 1937) este ultima publicatie preluata si tiparita de gazetarul Iosif Trifa.
In 12 februarie 1938, ca urmare a unei operatii pe cord (cea de-a opta), preotul Iosif Trifa trece la cele vesnice.
In sedinta sa din 28 septembrie 1990, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane decide ridicarea caterisirii preotului Iosif Trifa.
"Tinand seama de propunerile P. S. Episcop Vicar Serafim – se arata in textul hotararii – care a propus reabilitarea memoriei sale si acordarea iertarii de pedeapsa caterisirii;
Avand in vedere ca inca in viata fiind, fostul preot Iosif Trifa si-a cerut iertare atat de la ierarhul sau (Mitropolitul Nicolae Balan), cat si de la Sfantul Sinod;
Luand in considerare activitatea lui meritorie depusa in slujba Bisericii inainte de pedepsirea sa;
In urma discutiilor purtate de Sfantul Sinod in plenul sau, care a apreciat ca abaterile fostului preot Iosif Trifa au fost de natura disciplinara si nu doctrinara;
La propunerea Comisiei pentru doctrina, viata religioasa si pentru manastiri, Sfantul Sinod a hotarat:
Aproba reabilitarea memoriei preotului Iosif Trifa si ridicarea pedepsei caterisirii ce i-a fost aplicata de catre Consistoriul Eparhial Sibiu in februarie 1935.
Trebuie spus ca reabilitarea memoriei parintelui Iosif Trifa si ridicarea pedepsei caterisirii sale hotarata de catre Consistoriul Eparhial din Sibiu in 1935 reprezinta un act de dreptate istorica ce se face atat persoanei, cat si miscarii de renastere spirituala pe care a generat-o" (Vestitorul Ortodoxiei Romanesti, periodic al Patriarhiei Romane, an II, nr. 19-20 / 1990, p. 6)
Referinte critice
"La Sibiu, pe langa Mitropolia noastra ortodoxa lucreaza de ani de zile cu multa ravna un preot. Nu este un cuvant de lauda daca voi spune: cel mai harnic preot din tara. El este redactorul unei foi pentru popor care se imprastie la sateni, o foaie pentru norodul cel mare al satelor. Are in ea fel de fel de stiri folositoare. Dar mai ales are o parte pe care nici o alta publicatie n-o are asa de minunat si de bogat talcuita: e partea crestinului. Foaia poarta numele «Lumina Satelor». Cine se va abona la ea este in castig. (...) Dar preotul de la Sibiu mai are o sumedenie de carti din care se vede ca darul lui Dumnezeu a fost din belsug revarsat peste inima acestui minunat slujitor al Lui. (...) Le recomandam bucuros pe toate.
Numele preotului e bine sa fie pus la inima ca o pilda rara de ucenic al Mantuitorului. Insemnati-l bucurosi ca pe o descoperire: preotul Iosif Trifa." (Nicolae Iorga)
"Dincolo, in Ardeal, un preot apostol a chemat si cheama sub flamura catorva indatoriri de buna voie pe toti cei care vor sa se distinga in viata lor crestina mai mult decat media credinciosilor. Miscarea parintelui Trifa este binevenita si vrednica de toata stima noastra. (...)
Viata noastra bisericeasca seamana prea mult cu paraiele care curg vara, cand n-a mai plouat de multa vreme. Ne mira cand vedem azi pe albia uscata acest torent ivit, nu stim de unde. Sa fim intelegatori! Sus, in Libanul cel Duhovnicesc, Dumnezeu pastreaza tainice izvoare pentru noi pacatosii." (Gala Galaction)
# "Pentru a avea insa un folos adevarat din cetit nu e destul sa ai dorinta, ci sa stii si ce sa citesti. Pentru ca nu tot ceea ce se pune in tipar in forma de carte sau gazeta este litera de Evanghelie. Si gazetele si cartile sunt asa cum le fac cei care le scriu. Unele sunt bune, altele sunt rele, unele sunt pline de invatatura, altele nu-ti folosesc la nimic, dimpotriva, te pot indruma pe carari primejdioase. (...) Avem azi mai multe gazete poporale bune pe care le cunoastem cu totii; cea mai veche: «Foaia Poporului», apoi «Lumina Satelor» – Sibiu." (Ion Agarbiceanu)
 "…«Lumina Satelor»? Am cercetat-o intotdeauna cu bucurie si placere. Nu ca cel care vrea sa afle; ci doar ca cel cu ochiul critic. Impresia unei munci modeste, staruitoare si rodnice, de increstinare nu s-a dezmintit niciodata.
Acum «Lumina Satelor» a implinit cinci ani de neintrerupta aparitie. Ce a facut ea in acesti cinci ani se poate vedea usor. Caci harnicul parinte I. Trifa, redactorul foii, a adunat in 12 carti toata scoala sufleteasca a «Luminii Satelor».
Le-am citit pe toate. Sunt carti bine si potrivit tiparite, impodobite cu frumoase chipuri religioase – e adevarat, unele prea de-a dreptul luate din asa-numitele Erbaungsbücher protestante; ele cuprind talcuiri din Vechiul Testament, istorioare morale, adanciri in Evanghelii si viata Mantuitorului s. a. Un scris care, in adevar, poate sa ramana; care nu se leaga de viata trecatoare a ziarului, ci e, in cel mai propriu inteles al cuvantului, o scoala; si inca, una careia e imposibil sa-i lipseasca succesul si roadele.
Munca Parintelui Trifa este o pilda.
M-a oprit insa mai ales brosura intitulata Intrati in Oastea Domnului. Oastea Domnului Iisus este o asociatie absolut noua la noi; ai carei membri isi iau obligatia de a trai crestineste. Organizatia este cu mult prea interesanta, ca idee; caci ea incearca sa solutioneze problema careia, in Apus – ba chiar si la franciscanismul nostru – ii raspuns tertiarii.
Ea ar trebui urmarita mai indeaproape si sprijinita. Munca de increstinare are destule lucruri de invatat de la activitatea parintelui Trifa, de la «Lumina Satelor»." (Nae Ionescu)