» Biblia

---

Biblia

http://www.bibliaortodoxa.ro

Numai cel care se hraneste neincetat cu Cuvantul lui Dumnezeu poate fi un ostas biruitor. Sfanta Scriptura nu este o carte ca si oricare alta. Ea este Cartea lui Dumnezeu, Cartea prin care Dumnezeu vorbeste despre El si planurile Lui. Biblia este o Carte prin care Dumnezeu Si-a descoperit planurile Lui si Planul cel Mare al mantuirii noastre. De aceea zicea Mantuitorul: „Cercetati Scripturile, ca socotiti ca in ele aveti Viata vesnica. Si acelea sunt care marturisesc despre Mine“ (Ioan 5, 39).
Dar Biblia nu este numai o carte de cunoastere a planurilor si invataturilor lui Dumnezeu, ci, mai presus de aceasta, Biblia este o carte plina de putere, de dar si har. Cercetati Scriptura, caci in cuvintele ei este ceva ce nu se poate spune, ci numai se simte. In cuvintele Scripturii este o putere, este un dar, este ceva din Duhul lui Dumnezeu, este Dumnezeu Insusi. Cuvintele Scripturilor sunt ca un foc ce „aprinde rarunchii si inima“ (Ps. 25, 2). Cuvantul Scripturilor e „ploaia ce se pogoara din cer si nu se intoarce pana nu adapa pamantul si-l face de rodeste“ (Isaia 55, 10). Cand citesti Scripturile cu credinta si cu dor de mantuire sufleteasca, stai sub ploaia darului de Sus, stai sub o revarsare de dar, stai sub o putere ce lucreaza in tine. „Cuvantul lui Dumnezeu e viu si lucrator si mai ascutit decat orice sabie cu doua taisuri“ (Evrei 4, 12). Acest cuvant „viu si lucrator“ se afla in Scriptura si cine se hraneste cu el capata dar si putere.
Nu este pe suprafata pamantului o carte mai cu putere decat Sfanta Scriptura si, in special, Scriptura Noului Testament, adica Evangheliile si Epistolele Apostolilor.
Despre crestinii cei dintai, spune Biblia ca „ei au primit Cuvantul cu toata osardia, in toate zilele cercetand Scripturile“ (Fapte 17, 11), de aceea era atata putere in viata lor. Biblia e o hrana zilnica a sufletului. Eu citesc in fiecare zi in Biblie, pentru ca ea este o lipsa a vietii mele, intocmai ca apa ce o beau, ca aerul ce-l respir si ca painea ce o mananc.
Un crestin cititor fara Biblie este ca un meserias fara unelte de lucru. Ceea ce este plugul pentru plugar, acul pentru croitor, ciocanul pentru fierar, pana pentru scriitor, aceea trebuie sa fie si Biblia pentru un crestin.
Un ostas al Domnului (care stie citi), fara Biblie, este ca un soldat fara pusca.
O, ce lucru dureros este un crestin ce stie carte si nu cunoaste Biblia, Sfanta Scriptura! Daca Biblia ar avea grai, ea ar striga: „Oameni buni, eu sunt Cartea lui Dumnezeu: – cititi-ma! Eu sunt descoperirea lui Dumnezeu: – cautati-ma! Eu sunt Cartea Vietii: – iubiti-ma! Dumnezeu este autorul (scriitorul) meu: – cercetati-ma si veti afla in mine pe Dumnezeu! Veti afla toate incercarile si lucrarile ce le-a facut dragostea lui Dumnezeu in decursul veacurilor pentru mantuirea voastra, a pacatosilor!... Veti afla in mine drumul cel lung ce l-a facut Dumnezeirea de-a lungul veacurilor pentru mantuirea neamului omenesc“...
Cand ne vom infatisa la Judecata de Apoi, una dintre intrebarile ce ni se vor pune va fi si aceasta: „Fiule, ai citit tu Cartea Mea, Biblia?“ „Nici n-am auzit de Cartea asta!“ – va raspunde cel pacatos. „Ti-am trimis anume o Carte – va zice Domnul – in care te instiintam despre iertarea ce ti se da prin Jertfa Fiului Meu“.
„N-am apucat sa desfac aceasta carte!“ – va raspunde cel necredincios.
Vai va fi de el si de toti care nu vor putea da un alt raspuns la aceste intrebari!
„Veniti, ca, iata, gata sunt toate!“... (Luca 14, 17)
Am aratat care sunt darurile sufletesti cu care il putem birui pe Ispititorul si atacurile lui: Golgota, Duhul Sfant, Biserica, Rugaciunea, Biblia... In afara de acestea, mai sunt inca si alte multe daruri, caci Dumnezeu este plin de dragoste pentru mantuirea noastra.
In noaptea Cinei celei de Taina, cand se apropia Rastignirea, Mantuitorul a folosit de sase ori cuvintele „a cere“ si „a lua“, in starea Lui de vorba cu Apostolii: „Orice veti cere in numele Meu, voi face“... „Orice veti cere de la Tatal, se va da voua“... „Cereti si veti lua!... in ziua aceea veti cere in Numele Meu“... etc. (Ioan cap. 14–16). Aici este taina biruintei noastre: sa cerem si sa luam darurile pe care ni le imbie Domnul. Darurile Domnului pentru noi n-au nici un pret, daca nu le primim si nu le folosim.
Ca si in pilda cu „Cina cea mare“ din Evanghelie (Luca 14, 16–24). Domnul ne cheama sa luam darurile ce ni le-a castigat: „Veniti, ca, iata, gata sunt toate!“ O, ce dulce este aceasta chemare, dar si plina de fior! „Veniti, ca toate sunt gata! – ne zice si noua Tatal Ceresc... Totul am facut pentru viata si mantuirea voastra... , veniti, ca e gata Jertfa Fiului Meu... , veniti, ca v-am iertat prin Jertfa Fiului Meu!“...
„Veniti, ca totul e gata! – ne zice si Iisus Mantuitorul – veniti, ca iata am suit Golgota!... Veniti, ca iata cuiele au trecut prin mainile si picioarele Mele!... Veniti, ca sulita a strapuns coasta Mea... , totul e gata, toate am suferit pentru voi si mantuirea voastra... , veniti si luati dar de biruinta si de mantuire!... “
„Indrazniti, caci Eu am biruit lumea!“ (Ioan 16, 33)
Domnul vrea ca tot omul sa fie un biruitor asupra ispitelor Satanei. Domnul Iisus vrea sa-L urmam pe calea biruintei Lui. El are lipsa de biruitori, de oameni care sa calce pe urmele Lui. Si nu numai ca vrea acest lucru, ci Domnul ne imbie si cu ajutor, sa putem fi si noi biruitori. Iisus Mantuitorul pentru aceasta a venit in lume, ca sa ne castige darul biruintei. El a biruit pe Satana si ne-a cucerit izbavirea de sub puterea Satanei. El ne pune la indemana tot castigul Lui si toata biruinta Lui cea stralucitoare.
    „Iata, v-am dat voua – zicea Iisus Apostolilor – putere sa calcati peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului, si nimic nu va va vatama“ (Luca 10, 19).
    Insa castigul biruintei Lui pentru noi numai atunci are pret, daca il primim si il folosim ca pe al nostru. Fara primirea acestui castig nu putem castiga biruinta. Noi traim pururi intr-un camp de lupta, intr-un razboi cu Ispititorul si gloatele lui. In acest razboi, noi singuri suntem mai slabi ca vrajmasul. El ne biruie cu viclenia si viclesugul ce-l are. Insa biruim gloatele dusmane si le punem pe fuga, cand in fruntea noastra sta Iisus Biruitorul, cand luptam sub steagul Domnului Iisus. Noi biruim prin biruinta Lui. Ne facem biruitori prin biruinta Lui.
Evangheliile ne spun ca in noaptea cea din urma, in noaptea cea neagra a vietii Mantuitorului, Apostolii stateau abatuti si ingandurati. Iisus i-a imbarbatat atunci cu cuvintele: „Indrazniti, caci Eu am biruit lumea!“ (Ioan 16, 33).
O, ce cantec dulce este acesta! Un cantec ceresc este acesta! El ar trebui sa rasune din om in om, din sat in sat, din tara in tara. El ar trebui sa rasune in toata lumea. El ar trebui sa fie cantarea de bucurie si de biruinta a crestinilor.
Prin cuvintele de mai sus, Mantuitorul ne-a dat o chezasie de biruinta. Cei ce luptam pentru mantuirea sufletului si pentru Imparatia lui Dumnezeu nu suntem singuri. In fruntea noastra sta Iisus Biruitorul. Si, daca El este cu noi, trebuie sa invingem! Si, daca Duhul Lui este cu noi, trebuie sa invingem! Si, daca dragostea Lui este cu noi, trebuie sa invingem!
Sa mergem cu inima larga la lupta!
Incheiem acest Razboi sfant cu minunata chemare de mai jos, pe care am aflat-o in scrierile Sfantului Ioan Gura de Aur: „Sa mergem cu inima larga la lupta, privind pe Iisus Cel Rastignit, Care, de pe Cruce, ne in-tinde ajutorul Sau: biruinta si coroana. In trecut, am cazut, pentru ca nu am privit indeajuns la ranile Rascumparatorului nostru. Dar, daca in viitor vom avea inaintea ochilor toate cate a su-ferit Iisus din iubire pentru noi, e sigur ca nu vom fi invinsi de vrajmasul diavol. Nu inteleg anumite temeri: diavol! diavol!, cand putem zice Iisus! Iisus!, si prin aceasta sa facem sa tremure diavolul.
Imparatia lui Dumnezeu nu se va da unor pierde-vara, ci acelora care lupta pentru ea si muncesc in slujba lui Dumnezeu. Toti ar voi sa se mantuiasca, insa asa... mai pe usor. E lucru de mirat ca diavolul se osteneste atata si nu doarme, ca sa ne poata da pierzarii, iar tu esti nepasator cand e vorba de fericirea sau osandirea ta cea vesnica. Dusmanul privegheaza, iar tu dormi.
Sa mergem cu inima larga la lupta!“



Negrija de cele pamantesti si ocuparea neintrerupta cu Sfanta Scriptura aduc sufletul la frica lui Dumnezeu (Sf. Maxim Marturisitorul).